INFORMARE!!!

 

Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Arad   s-a înfiinţat ca instituţie publică de interes judeţean, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Judeţean Arad, program cu data de 01.04.2005, prin Hotărârea Consiliului Judeţean Arad nr. 180 din 21.12.2004, în conformitate cu prevederile OG nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002, cu modificările și completările ulterioare, și ale HG nr. 2104/2004 pentru aprobarea Metodologiei privind criteriile de dimensionare a numărului de funcții din aparatele serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, constituirea patrimoniului și managementul resurselor umane, financiare și materiale, cu modificările și completările ulterioare. La înfiinţare a avut denumirea de ‘ Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Judeţului Arad ‘, denumire schimbată prin Hotărârea nr. 56 din 23.02.2007 a Consiliului Judeţean Arad.

Instituția a fost înființată prin reorganizarea Serviciului de Stare Civilă din aparatul propriu al Consiliului Județean Arad, precum și a Biroului de Evidență a Populației din cadrul Serviciului Județean de Evidență Informatizată a Persoanelor din structura Ministerului Administrației și Internelor.

Scopul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Arad este acela de a exercita competențele ce sunt date prin lege pentru punerea în aplicare a prevederilor actelor normative care reglementează activitatea de stare civilă, evidență a persoanelor precum și de eliberare a documentelor în sistemul de ghișeu unic.

 

Modalități de contestare a deciziei instituției publice în situația în care persoana se vătămată în privința dreptului de acces la adresa de interes public solicitate:

• în cazul în care o persoană se vede vătămată în drepturile sale, potrivit legii nr. 544/2001, aceasta se poate adresa cu reclamație administrativă la directorul executiv al DJEP Arad în termenul de 30 de zile de la comunicarea răspunsului sau, de la luarea la cunoștință a refuzului explicit sau a tacit de furnizare a informațiilor de interes public.
• în situația în care, după primirea răspunsului la reclamația administrativă, persoana se cunoaște în continuare lezată în drepturile de vânzare a legii nr. 544/2001, poate face plângere la secțiunea de contencios administrativ a Tribunalului Arad, în termen de 30 de zile.

  Hotărârea Tribunalului Arad este supusă recursului, iar Decizia Curții de Apel Timișoara este definitivă și irevocabilă.  

             

  Sursele de finanţare ale Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Arad :     

  • transferuri din bugetul Consiliului Judeţean Arad
  • venituri proprii din prestări servicii

  Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Arad îndeplinește următoarele atribuții principale :

  • actualizează Registrul național de evidență a persoanelor;
  • coordonează și controlează metodologice activități servicii publice comunitare locale;
  • furnizează, în cadrul Sistemului național informatic de evidență a populației, date necesare pentru actualizarea Registrului permanent de evidență a populației;
  • utilizează și valorifică Registrul național de evidență a persoanelor;
  • coordonează și controlează modul de gestionare și de întocmire a registrelor de stare civilă;
  • asigură emiterea certificatelor de stare civilă, a cărților de identitate și a cărților de alegător;
  • aprovizionează serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor cu imprimatele necesare activităților de evidență a persoanelor și starea civilă distribuită de DGEP;
  • monitorizează și controlează modul de respectare a prevederilor legale în domeniul asigurării protecției datelor referitoare la persoana;
  • gestionează resursele materiale și de dotare necesare activității proprii;
  • ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă, exemplarul 2, şi efectuează menţiuni pe acestea, conform comunicărilor primite.

  Începând cu data de 15.03.2010 Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Arad are competenţa să elibereze acte de identitate pentru cetăţenii care au domiciliul sau reşedinţa pe raza judeţului.

  În conformitate cu prevederile art.14^1 alin.(1) din O.U.G. nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, aprobată cu modificări şi completări, direcţia judeţeană este abilitată să elibereze acte de identitate, dovada de reședință și/sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței pentru soluționarea unor cazuri deosebite care impun celeritatea eliberării.

  Situaţia deosebită în care se poate afla solicitantul are în vedere: motive medicale, deplasare urgentă în altă localitate sau în alt stat, susţinerea unor concursuri de admitere sau examene, efectuarea unor operaţiuni notariale/bancare, etc.

  La sediul DJEP nu se soluționează cererile pentru care sunt necesare verificări suplimentare în teren, la domiciliul declarat sau pentru certificarea identității ori în evidențele deținute de alte instituții.

  Cetăţenii aflaţi într-una din situaţiile mai sus prezentate, formulează o cerere scrisă susţinută de documente justificative (adeverinţă medicală, certificat de handicap, invitaţie, etc) din care să rezulte motivul pentru care solicită eliberarea actului de identitate sau înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei, care se supune aprobării conducerii D.J.E.P. Arad.

   

  Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflat în termen de valabilitate.

  Actul de identitate se eliberează cetățenilor români, pentru prima dată la împlinirea vârstei de 14 ani. Cu acesta se face dovada identităţii, a cetățeniei române, și, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei titularului, din România.

  În termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani, cetățenii români sunt obligați să solicite eliberarea actului de identitate.

  În termen de 1 an de la data acordării/redobândirii cetățeniei române, persoanele care optează pentru stabilirea domiciliului în România au obligația de a solicita eliberarea primului act de identitate.

  Actele de identitate declarate pierdute, distruse sau furate sunt nule de drept.

   

  Termenul de valabilitate al cărţii de identitate este:

• 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani;
• 7 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 – 25 ani;
• 10 ani după împlinirea vârstei de 25 ani;
• cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 ani.

Cărțile de identitate emise până la data de 31 decembrie 2023, aflate în termen de valabilitate, constituie document de călătorie în statele membre ale U.E., precum și în statele terțe care le recunosc ca document de călătorie, în condițiile stabilite de regulamentul U.E. 2019/1157.

Începând cu data eliberării primei cărți electronice de identitate la nivel național, cartea de identitate se eliberează cu valabilitatea mai sus prevăzută, dar nu mai mult de data de 3 august 2031.

 

Cartea de identitate provizorie se eliberează atunci când persoana fizică nu posedă toate documentele necesare eliberării cărţii de identitate şi în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar in România.
Termenul de valabilitate a cărţii de identitate provizorie  este de un an.

Cererea pentru eliberarea actului de identitate însoţită de documentele justificative se depune la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia solicitantul are domiciliul sau reşedinţa. Cererea este pusă la dispoziția cetățenilor în mod gratuit și se completează și se semnează olograf.

Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea actului de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.

In situaţia cetăţenilor români care au domiciliul în România şi se află temporar în străinătate, eliberarea cărţii de identitate se poate face prin intermediul altei persoane, pe baza de procură specială  autentificata la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara respectivă.

Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din actul de identitate, sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil.

În conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu/mențiunea privind reședința, dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la aceeași adresă. Limita prevăzută nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresa membrilor familiei extinse, respectiv titularul dreptului locativ, sotul/soția acestuia, rudele titularului dreptului locativ ori, ale soțului/soției în linie dreaptă, precum și cele în linie colaterală până la al IV-lea grad inclusiv.

Cazuri în care se eliberează o noua carte de identitate

• la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
• dacă s-au modificat numele sau prenumele titularului, prenumele părinţilor, data ori locul naşterii (exemple: schimbarea numelui/prenumelui pe cale administrativă; adopţie; constatarea unor greşeli de scriere la întocmirea actului de stare civila; etc);
• în cazul schimbării domiciliului, a denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
• în cazul deteriorării actului de identitate;
• în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
• când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
• în cazul schimbării sexului;
• în cazul anularii;
• în cazul atribuirii unui nou CNP;
• pentru preschimbarea buletinelor de identitate.

In conformitate cu prevederile legale, cetăţenii sunt obligaţi să se prezinte, în termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani, de la schimbarea numelui/prenumelui, schimbării domiciliului, pierderea, distrugerea, deteriorarea, furtul actului de identitate, sau, cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai puţin de 15 zile, la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, pentru a solicita punerea în legalitate cu un act de identitate.

Nerespectarea acestor prevederi atrage răspunderea contravenţională, care se sancţionează cu amenda cuprinsă între 40 lei si 80 lei, fără a exista posibilitatea achitării, în 48 de ore, a jumătate din minimul sumei prevăzute.

Facem un apel către toţi cetăţenii pentru a verifica periodic termenul de valabilitate al actelor de identitate, în vederea evitării situaţiilor neplăcute în care pot deveni contravenienţi la prevederile legii.

 

DOCUMENTE NECESARE PENTRU ELIBERAREA UNEI CĂRŢI DE IDENTITATE:

• cererea pentru eliberarea actului de identitate;
• certificatul de naştere al solicitantului şi ale copiilor cu vârsta mai mica de 14 ani, original şi copie;
• certificatul de căsătorie/hotărârea de divorţ definitivă şi irevocabilă/certificatul de deces al soţului decedat, original şi copie (după caz);
• documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
• chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate, respectiv 7 lei.

DOCUMENTE NECESARE PENTRU INSCRIEREA IN ACTUL DE IDENTITATE A MENTIUNII DE STABILIRE A REŞEDINŢEI:

• cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei;
• actul de identitate al solicitantului;
• documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie.

DOVADA ADRESEI DE DOMICILIU SAU DE REŞEDINŢĂ SE POATE FACE CU UNUL DIN URMATOARELE DOCUMENTE:

1. acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ;
2. declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a);
3. declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenta unui imobil, faptul ca solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizica ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b); pentru minorii şi persoanele fizice puse sub interdicţie, declaraţia se dă şi se semnează de către părinţi sau de către reprezentanţii lor legali;
4. documentul eliberat de primării, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol.

Certificatul privind domiciliul cu care persoana figurează înregistrată în RNEP pentru valorificarea unor drepturi în străinătate, poate fi eliberat, la cerere de către D.J.E.P., respectiv M.A.I – D.G.E.P.

In conformitate cu prevederile legale, certificatele de stare civilă prezentate cu modificări, ştersături, adăugări sau neconcordanţe cu privire la datele înscrise, se reţin de către lucrătorii S.P.C.L.E.P. sau de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale şi se trimit instituţiei emitente în vederea anulării şi eliberării unui nou certificat de stare civilă.

Certificatele de stare civilă se eliberează, la cerere, persoanei îndreptăţite, personal, sau, prin împuternicit cu procură specială, autentificată sau procură avocațială, pe baza înregistrărilor şi a menţiunilor înscrise în registrele de stare civilă, inclusiv din registrele întocmite de parohii, din cele deţinute de primării şi de Arhivele Naţionale.

Minorilor cu vârsta de peste 14 ani, care nu au avut niciodată act de identitate, li se eliberează certificatul de naştere la cererea părinţilor sau a reprezentantului legal.

În cazul persoanelor majore neînregistrate la starea civilă, certificatul de naştere se eliberează în baza actului întocmit ca urmare a punerii în aplicare a hotărârii judecătoreşti, definitive şi irevocabile, prin care s-a dispus înregistrarea tardivă a naşterii, la solicitarea structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. care a efectuat verificările în dosarul privind înregistrarea tardivă a naşterii.

Cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi cetăţenilor străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în ţară li se eliberează certificate pe baza paşaportului; dacă paşaportul este expirat, structura de stare civilă efectuează verificări la structura de evidenţă a persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P., prin care se stabilesc datele cu care acesta este înscris în R.N.E.P.; eliberarea certificatului de stare civilă se face în baza acestor verificări şi a paşaportului expirat sau a titlului de călătorie, după caz.

Certificatul de naștere se eliberează titularului actului sau persoanei împuternicite cu procura specială/avocațială pentru persoane de peste 18 ani posesoare de act de identitate. Pentru minorii care nu au acte de identitate, precum și pentru cei puși sub interdicție, certificatul de naștere se eliberează părintelui sau reprezentantului legal.

Certificatul de căsătorie se poate elibera uneia dintre soți sau, la cerere, ambilor soți. Pentru soțul supraviețuitor sau, în caz de divorț, pentru motivul întemeiate, se pot elibera certificat de căsătorie, cu mențiunile în cauză.

Certificatul de deces se eliberează membrilor familiilor sau altor persoane îndreptate care justifică un interes legitim, cu aprobarea primară a UAT.

Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite în străinătate , la autoritățile locale competente, se transcriu obligatoriu , în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni ale întoarcerii în țară sau a primei străinătăți a certificatului ori a extrasului de stare civilă.

Cererile de transcriere se depun la SPCLEP sau la primăria UAT de la locul de domiciliu al solicitantului și se aprobă către primari, după ce sa obținut avizul DJEP.

Cererile de transcriere privind cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, se transcriu cu aprobarea primarului sect.1 al mun. București și cu avizul DGEP al mun. București.

Cererile de acordare a schimbărilor lor intervenite în statutul civil cu privire la nume, produse în străinătate, se depun personal sau prin împuternicit cu procura specială la SPCLEP sau după caz, la primăria UAT care se păstrează în actul pe marginea faptului care urmează să se opereze mențiunea, cu aprobarea DJEP.

Cererile de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui pe cale administrativă , se depun la SPCLEP sau, după caz, la primăria UAT de la locul de domiciliu al solicitantului, în nume propriu ori, prin împuternicit cu procura specială autentificată. În situația cetățeanului român cu domiciliul în străinătate, cererea se depune la SPCLEP sau, după caz, la primăria UAT de la ultimul domiciliu avut în România, dacă nu a avut vreo dată domiciliul în România, la DSC – sector 1 București.

Înregistrarea tardivă a nașterii, după împlinirea termenului legal de 1 an se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului UAT în a cărei rază sa produs, precum și cu avizul conform la DJEP sau, după caz, la DGEPMB

Cererea privind înregistrarea nașterii după împlinirea termenului de 1 an se depune fie la SPCLEP/primăria competentă să înregistreze nașterea, fie la SPCLEP/primăria în rază căreia are domiciliul dintre părinți/persoana majoră neînregistrată, respectiv sediul, instituția interesată.